Bucla
-
Vezi.
Deslușești angajamentele realității: ce consideră ea existent, prin ce definiții, în ce locuri. Unele se văd direct, altele doar după ce le cauți.
Produce o deslușire (hartă, registru) și, dacă se poate, reziduul declarat.
-
Diagnostichezi.
Cauți regula-rădăcină a unui comportament, derivele dintre definiții și crizele de reprezentare. Identifici fără să condamni.
Produce un diagnostic: ce regulă generează ce efecte.
-
Propui.
Formulezi schimbarea ca ipoteză: ce efecte vor apărea, ce efecte nu vor apărea, cine e afectat, dacă trece pragul de ireversibil.
Produce raportul de impact: ce se mișcă dacă se mișcă asta.
-
Încerci.
Pe model, în simulare, cu agenți care respectă noua regulă. Ajunge să aduci un rezultat. Un rezultat neașteptat e tot o demonstrație și cel mai des cea mai instructivă.
Produce rezultatul, consemnat cum a ieșit, nu cum era dorit.
-
Aplici pe pași.
Introduci mutația treptat, măsori între pași și păstrezi drumul de întoarcere. Un judecător care nu câștigă din verdict o verifică, iar un răspunzător numit o asumă.
Produce jurnalul mutației: ce s-a schimbat, când, cine a judecat, cine răspunde.
Rolurile
Ontopsistul
Vede, diagnostichează și propune. Răspunde pentru ce propune.
Judecătorul
Verifică fără să câștige din verdict. Poate fi și autorul, dacă e efectiv fără câștig și face parte din realitatea judecată.
Răspunzătorul
Asumă aplicarea, cu conștiința faptului că urmările ating tot ce este, nu doar pe cei vizați.
Cei afectați
Au voce și vocea lor se ia în seamă. Nu sunt variabile.
Aceeași persoană poate ocupa mai multe roluri. Condiția rămâne: cine judecă nu câștigă din verdict.
Ce refuză practica
- Ștergerea automată a tot ce contrazice o regulă nouă. Ce urmează în aval se evaluează și se transformă.
- Aplicarea orbească, peste pragul de ireversibil, a unei schimbări încercate doar pe model.
- Mutarea răspunderii pe o mașină ca să dispară.
- Tratarea absenței dintr-un model ca dovadă de inexistență.
- Ascunderea unei erori cunoscute. Incompletitudinea e permisă, ascunderea nu.
Când două existențe se exclud
Sunt situații în care nu se poate păstra totul. Pentru ele, Ontopsis nu oferă un algoritm și nu pretinde că îl are. Cere o decizie luată la vedere de cineva cu conștiință, care răspunde pentru ea și o consemnează împreună cu ce a pierdut.
Unde se aplică
Practica e gândită pentru orice realitate constituită prin reguli:
- organizații și procesele lor;
- sisteme software și datele lor;
- agenți AI și regulile după care acționează, inclusiv cei care își rescriu propriile reguli;
- instituții, piețe, contracte.
Ce e arătat și ce nu. Până acum, practica a fost exersată pe un singur teren: un produs de procese de business și analiză a datelor, cu agenți AI (Burebi). Celelalte terenuri sunt propuse, nu demonstrate.